totcedoresti.ro | blog

Nu, nu este vorba despre o manea. Poate de o telenovela. Telenovela traita de Misu in ultima saptamana, din care nu iesea daca nu era Cosmin (Domnul Doctor Zamfir Cosmin) sa il scoata.
Totul a inceput sambata seara, cu ce am crezut eu ca e o usoara indigestie. Misu a vomat dar parea ca se simtea bine si era vioi. Duminica insa s-a schimbat treaba. Misu a tinut-o numai intr-o voma si intr-o diaree si mama, care e medic de copii dar are doi caini, si-a dat seama ca e vorba de ceva mai serios decat o indigestie. Seara, duminica, am dat intr-un final de un numar de mobil al acestui doctor veterinar, dupa ce am observat ca doctorul obisnuit al lui Misu nu a binevoit sa raspunda la telefon - desi, o mare parte din vina pentru starea lui Misu ii apartinea.
Cosmin, desi nu era in oras, mi-a promis ca imediat ce va ajunge o sa vina la cabinet si o sa vada care e problema. Deja Misu era un cadavru care abia mai respira, abia mai clipea, nu se mai misca si nu mai facea nimic. La ora 9 si ceva l-a trecut Cosmin IMEDIAT pe perfuzie cu glucoza si antibiotice si parea ca i-a mai revenit sclipirea in ochi, desi nu prea putea sa se miste. Cosmin a INSISTAT ca nu este vorba decat de o indigestie si a zis sa il iau acasa si sa am grija de el si sa ii spun cum se simte. Luni dimineata, Misu parea mai bine. Am fost la o a doua perfuzie, pentru ca Misu refuza orice fel de hrana, insa nu mai vomita si nu mai facea diaree. Dupa amiaza a mancat si a inceput sa fie mai vioi si atunci am inceput sa rasuflam usurati ca totul s-a terminat. Sa rasuflam, adica: eu, mama, tata, Cosmin, Aura si Anca. (sora si respectiv sotia lui Cosmin, care lucreaza impreuna in cabinetul lor)
In noaptea de luni spre marti insa, s-a intamplat inevitabilul: Misu a inceput din nou sa vomite si sa faca diaree cu sange si atunci s-a putut pune clar diagnosticul de care TOATA lumea se ferea: parvoviroza.
Cosmin l-a trecut din nou pe perfuzii, de data asta de 2 ori pe zi, desi nu parea ca il vor ajuta cu ceva. S-a chiar vorbit de faptul ca, la un anumit moment va trebui sa decidem daca sa ii facem eutanasie sau nu. Deci, momente critice. Ii sunt mai mult decat recunoscator lui Cosmin pentru faptul ca a pus foarte mult suflet in tratamentul lui Misu si pentru ca a fost realist si a incercat sa ne linisteasca, fara sa ne dea sperante false.
Incepand de miercuri Misu a inceput un tratament cu imunoglobuline, se pare ca singurul care este in stare sa ii dea destula putere sistemului lui imunitar ca sa se bata in liniste cu virusul asta nenorocit. Si se pare ca a functionat caci joi, in jurul dupa amiezii, imediat cum a terminat perfuzia Misu s-a ridicat si s-a dus glont catre mancarea pisicilor din cabinet, pe care a ras-o fara remuscari. Si mai apoi a primit si un pliculet cu mancare, care a avut aceeasi soarta. Azi, vineri, Misu pare complet la putere si se pare ca a invins virusul: nu a mai vomitat sau a facut diaree de miercuri, desi nu as putea zice nici ca face ceva prea tare. Pare sanatos, e gata sa rupa lesa cand vede mancare, vrea sa sara pe geam din masina de fericire cand il vede pe Cosmin, latra ca in zilele lui bune si vrea in continuu sa ne jucam - la el joaca inseamna sa ma muste pe mine de maini.

Ideea este, am trait sa vad si ce inseamna sa stai si sa dormi pe jos, langa caine, de grija ca poate nu se face bine si IMI PARE RAU pentru toti cei care au fost in aceeasi situatie si ai caror caini nu au supravietuit. Nu imi doresc sa ii fac reclama lui Cosmin (chiar daca se pare ca o fac!) dar oricine are probleme de genul asta, are nevoie de UN Cosmin. De un doctor calm, realist, cu capul pe umeri si care nu cedeaza niciun tratament decat daca chiar nu mai este cazul. Pe langa el, au mai fost la capul lui Misu si Anca si Aura carora le multumesc pentru incurajari. Sunt sigur ca desi va tot manca mancarea pisicilor NU sunteti suparate pe Misu.

Mult mult RESPECT!

P.S. Oameni buni, aveti grija si vaccinati-va animalele la timp! Daca patiti ce am patit si eu e grav si pentru ele si pentru voi.